Tranziția la noua fază a ciclului economic pare să producă pagube atât în rândul debitorilor cât și în cel al deponenților. Creditele s-au scumpit rapid începând cu toamna anului trecut, în timp ce dobânzile la depozite avansează cu mersul melcului, în pofida inflației în creștere. De această situație profită doar băncile, care își majorează consistent marja netă de dobândă.
Băncile au împrumutat de la Banca Națională a României 12,2 miliarde de lei într-o operațiune repo, cea mai mare ca volum după octombrie 2012. În perioada ianuarie-iulie, sistemul bancar a fost, per ansamblu, pe excedent net de lichiditate, însă acesta a fost distribuit inegal, în condițiile în care primii 5-6 mari jucători concentrează excesul de depozite de la clientelă. Începând cu aprilie, BNR a început să influențeze piața în sensul creșterii suplimentare a dobânzilor, după ce a tras lichiditatea excedentară prin operațiuni de atragere depozite, atractive pentru bănci, având în vedere că sunt plătite la nivelul dobânzii cheie, mai mult cu un punct procentual față de dobânda obținută la facilitatea de depozit.
Creșterea ROBOR mănâncă nervii și banii românilor cu rate la bancă, în condițiile în care indicatorul folosit la calculul dobânzilor variabile a crescut de la minimele istorice de sub 1% în vara anului trecut la aproape 3,5% în prezent. Guvernatorul Mugur Isărescu condamnă ca excesivă atenția dată de presă creșterii dobânzilor și spune că la un ROBOR de 4-5% n-a murit nimeni. Isărescu nu mai are bătăi de cap doar cu analiștii băncilor de acum, ci și cu bookmakerii. Compania de pariuri sportive Stanleybet a lansat o ofertă specială de pariuri privind nivelul ROBOR la 3 luni la finele lunii iunie și la finele anului.